Balenele se adaptează schimbărilor climatice
Temperaturile în creștere și activitatea umană intensificată în Oceanul Atlantic de Nord au declanșat “schimbări abrupte” în ecosistemele marine, în special pentru balene.
Un nou studiu publicat în Frontiers in Marine Science a examinat modul în care schimbările climatice afectează dieta a trei specii de balene rorqual care trăiesc în Golful Sfântului Laurențiu – o zonă de hrănire sezonieră importantă pentru multe balene.
Cum schimbările climatice afectează dieta balenelor
Analizând 28 de ani de date, cercetătorii au descoperit creșteri în partajarea resurselor între balenele cu aripioare, balenele cu cocoașă și balenele minke. Aceasta este o strategie ecologică prin care speciile împart resurse precum hrana și spațiul de habitat pentru a minimiza competiția, permițându-le să coexiste.
Oamenii de știință au colectat peste 1.000 de mostre de piele pentru cele trei tipuri de balene pentru a determina ce mâncau și ce poziție ocupă în lanțul trofic. Aceste mostre au fost prelevate pe parcursul a trei perioade (1992-2000, 2001-2010 și 2011-2019) corespunzătoare “schimbărilor în condițiile de mediu” precum temperaturi mai calde și topirea gheții.
Rezultatele arată că hrana balenelor în Golful Sfântului Laurențiu s-ar putea reduce, dar că balenele pot și probabil și-au ajustat deja dieta la prada disponibilă.
“Speciile extrem de mobile, precum balenele cu fanoane, pot folosi mai multe strategii pentru a reduce competiția, de exemplu prin schimbarea timpului sau zonei de hrănire, sau prin selectarea diferitelor prezi într-o zonă de hrănire”, spune primul autor Charlotte Tessier-Larivière.
Schimbări majore în alimentație
De-a lungul timpului, toate speciile incluse în studiu s-au orientat către diete bazate mai mult pe pește. Balenele cu aripioare s-au hrănit în principal cu krill în anii 1990, dar au început să consume capelin, hering și macrou în anii 2000, înainte de a se orienta către lance de nisip și krill nordic în anii 2010.
Balenele minke s-au hrănit în principal cu specii de pești pelagici, dar au consumat și krill mai frecvent în etapele ulterioare ale studiului, în timp ce balenele cu cocoașă s-au bazat în mare măsură pe câteva specii de pești, precum capelin, hering sau macrou pe parcursul întregii perioade de studiu.
Cercetătorii spun că această schimbare către noi resurse alimentare poate reflecta o scădere a abundenței krillului arctic.
Trucul cu bulele care ajută populațiile de balene să se recupereze
Schimbarea dietelor și partajarea resurselor nu sunt singurele lucruri pe care balenele le-au perfecționat pentru a se adapta lumii moderne.
O nouă cercetare de la Universitatea St Andrews a descoperit că “hrănirea cu plasă de bule” a fost crucială pentru ca balenele cu cocoașă să se recupereze în nord-estul Pacificului, unde populațiile scăzuseră drastic din cauza vânătorii.
Aceasta este o tehnică prin care un grup de balene lucrează împreună pentru a sufla nori de bule care prind bancuri de pești mici în densități mai mari, astfel încât să poată fi înghițiți împreună.
“Hrănirea cu plasă de bule nu este doar un truc de căutare a hranei, este o formă de cunoștințe împărtășite care întărește reziliența întregii populații”, spune autorul principal Dr Éadin O’Mahony.
Cercetătorii afirmă că studiul subliniază nevoia crescândă de a integra cultura animală în gestionarea marină, în special pe măsură ce impacturile umane asupra ecosistemelor oceanice se “intensifică”.
Vezi articolul la: EuroNews