Antisemitismul crește alarmant în Uniunea Europeană

Sondajele recente evidențiază o creștere îngrijorătoare a antisemitismului în țările Uniunii Europene, un fenomen cu consecințe dramatice în contextul crizelor actuale care afectează lumea.

Lipsa datelor fiabile complică combaterea fenomenului

Raportul Agenției Europene a Drepturilor Fundamentale, publicat pe 27 ianuarie 2026, subliniază că absența datelor fiabile și comparabile reprezintă o piedică majoră în lupta împotriva antisemitismului. Documentul arată că unele State Membre nu raportează oficial incidentele din acest domeniu, din considerente politice, în ciuda evidențelor prezentate în mass media.

„Statele Membre UE clasează și numără în mod diferit” actele de antisemitism semnalate, ceea ce influențează negativ statisticile respective, conform raportului.

Sirpa Rautio, directoarea Agenției, a declarat: „Pentru combaterea antisemitismului trebuie să dispunem de date solide care să reflecte întreaga amploare a sa în Europa. Doar astfel putem favoriza o Europă unde evreii să trăiască în libertate și în mod deschis.”

Statistici alarmante la nivel european

Un sondaj Eurobarometru realizat în ianuarie 2026 relevă date îngrijorătoare:

• 55% dintre cetățenii europeni consideră că antisemitismul este o problemă majoră în țările lor
• 47% dintre respondenți cred că antisemitismul s-a amplificat în ultimii 5 ani
• 69% dintre europeni estimează că războiul din Orientul Mijlociu influențează direct percepția asupra evreilor din Europa

Țările în care antisemitismul pare să înflorească cel mai rapid sunt Olanda, Suedia și Danemarca, iar cetățenii din Franța, Italia și Suedia sunt cei mai înclinați să considere că antisemitismul reprezintă o problemă importantă.

Antisemitismul în școli

În ianuarie 2026, centrul regional european al ONU a raportat că 78% dintre profesori s-au confruntat cu incidente antisemite în școli, conform primului raport publicat de UNESCO pe această temă.

Situația din România

Datele Eurobarometru pentru România arată:

Mai multe știri.

• 55% dintre cei chestionați spun că antisemitismul este o problemă
• 41% afirmă că nu reprezintă o problemă
• 47% dintre români cred că fenomenul a crescut în ultimii 5 ani
• 37% spun că a rămas la același nivel
• 9% consideră că este în descreștere

Strategii insuficiente de combatere

Deși la nivel european există o strategie de luptă împotriva antisemitismului, demersurile politice par a fi insuficiente. Numărul actelor violente îndreptate împotriva evreilor europeni, a locurilor de cult și școlilor lor, inclusiv graffiti și vandalizări de cimitire, este în creștere semnificativă.

Există un posibil raport de cauzalitate cu efectele economice ale acțiunilor militare israeliene care, în paralel cu cele americane, destabilizează prețurile energetice pe plan mondial.

Tensiuni politice și evitarea dezbaterii

Elitele politice europene par să evite discutarea realității fenomenului din stradă, posibil din teama de a rememora antisemitismul violent din perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Există îngrijorarea că fenomenul poate fi exploatat de politicieni în căutare de voturi.

Cotidianul israelian Haaretz publica recent un articol cu titlul provocator: „Israelul a devenit primejdios pentru evreii din întreaga lume”.

De la propaganda online la armă politică

Ceea ce era odată limitat la discuții animate pe rețelele sociale, utilizate pentru propagandă și contra-propagandă, evoluează acum spre piața politică și se transformă, din nou, în armă mortală, similar perioadelor întunecate din istorie.