De ce oceanele bat recorduri de căldură și ce fenomen revine
Oceanele planetei au înregistrat temperaturi aproape record în luna martie, potrivit datelor publicate de observatorul european Copernicus. Această evoluție alarmantă semnalează probabila revenire a fenomenului de încălzire naturală El Niño, care ar putea amplifica efectele schimbărilor climatice generate de activitatea umană.
Buletinul lunar al Copernicus, difuzat vineri, reprezintă un nou semnal de alarmă pentru comunitatea științifică internațională. După ce anul trecut s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi oceanice din istorie, specialiștii observă cu îngrijorare că tendința de încălzire persistă și în 2025.
Temperaturi oceanice la cote alarmante
Măsurătorile efectuate de sateliți și boiuri oceanografice arată că temperatura medie la suprafața oceanelor a fost cu aproximativ 0,8 grade Celsius mai ridicată decât media perioadei preindustriale. Deși cifra pare mică, la scara întregii suprafețe oceanice vorbim despre o cantitate uriașă de energie termică acumulată.
Oceanele acoperă peste 70% din suprafața Pământului și joacă un rol esențial în reglarea climei globale. Ele absorb aproximativ 90% din căldura în exces generată de emisiile de gaze cu efect de seră. Când temperatura lor crește, întregul sistem climatic global este afectat.
Revenirea fenomenului El Niño îngrijorează specialiștii
Ceea ce îi preocupă în mod deosebit pe climatologi este semnalul unei posibile reveniri a fenomenului El Niño. Acest ciclu natural de încălzire a apelor Oceanului Pacific ecuatorial apare la intervale de 2-7 ani și influențează modelele meteorologice de pe întreaga planetă.
El Niño acționează ca un amplificator al încălzirii globale. Când apare în contextul unei planete deja încălzite de emisiile antropice, efectele pot fi devastatoare: secete severe în unele regiuni, inundații catastrofale în altele, perturbări ale ecosistemelor marine și modificări ale curenților oceanici.
Mai mult decât atât, combinația dintre tendința de încălzire pe termen lung și ciclul natural El Niño ar putea împinge temperatura globală peste pragul critic de 1,5 grade Celsius față de epoca preindustrială – limita stabilită prin Acordul de la Paris pentru evitarea consecințelor climatice severe.
Consecințe pentru ecosisteme și comunități
Oceanele mai calde au efecte în lanț asupra întregii biosfere. Coralii, extrem de sensibili la variațiile de temperatură, suferă episoade de albire masivă. Speciile de pești migrează spre ape mai reci, perturbând ecosistemele locale și industriile pescuitului.
Totuși, impactul nu se limitează la mediul marin. Oceanele mai calde alimentează furtuni și uragane mai intense, accelerează topirea ghețarilor polari și contribuie la creșterea nivelului mărilor – amenințând comunitățile costiere de pe toate continentele.
Vezi aici Cursuri pentru copii in Bucuresti
Interesant este că oceanele, deși au absorbit cea mai mare parte a căldurii în exces din ultimele decenii, nu mai pot continua astfel la nesfârșit. Pe măsură ce se încălzesc, capacitatea lor de a absorbi atât căldură, cât și dioxid de carbon din atmosferă scade progresiv, accelerând astfel încălzirea globală.
Rămâne de văzut dacă eforturile internaționale de reducere a emisiilor vor fi suficient de rapide pentru a inversa această tendință îngrijorătoare. Datele din martie 2025 confirmă însă că oceanele planetei noastre trec printr-o transformare profundă, cu consecințe pe care abia începem să le înțelegem pe deplin.