Etiopia: tensiuni cu Tigray și Eritreea

Etiopia se confruntă din nou cu tensiuni majore în regiunea Tigray și cu vecinul său Eritreea, în contextul în care diviziunile politice interne și mobilizările militare cresc temerile unei noi conflagrații armate în Cornul Africii.

Diviziuni politice în Tigray

Frontul Popular de Eliberare al Tigray-ului (TPLF), care a fost cândva partidul dominant în coaliția de guvernare a Etiopiei (EPRDF), s-a divizat în facțiuni rivale care luptă pentru influență, lăsând rezidenții nesiguri cu privire la cine îi reprezintă cu adevărat. Această diviziune politică a creat un vid de putere.

Între timp, guvernul federal etiopian acuză Eritreea că sprijină TPLF, o acuzație pe care atât TPLF, cât și Asmara o neagă. Printre tigrayeni, însă, se simte că fantomele războiului nu au dispărut.

Desfășurări militare la frontieră

Multiple surse de presă indică faptul că soldații guvernului etiopian și luptătorii tigrayeni au fost desfășurați de-a lungul frontierei nordice a regiunii Tigray.

“Situația este foarte îngrijorătoare”, a declarat pentru DW Mustafa Abdu, expert juridic și analist politic cu sediul în capitala Tigray-ului, Mekelle. “Forțele federale de apărare sunt staționate la toate frontierele. Prin urmare, există indicii că acest [război] este inevitabil”, a adăugat Abdu, menționând că, conform acordului de la Pretoria, guvernul federal este responsabil pentru protejarea frontierelor.

Impact economic și umanitar

Amenințarea iminentă a războiului a provocat o creștere explozivă a prețurilor în Tigray. “Doar săptămâna trecută, un litru de benzină costa 220 de birri etiopieni (aproximativ 1,80 dolari). Acum costă 280 de birri. Prețul crește cu 50, 60, 70 de birri în plus în fiecare zi de atunci”, a declarat pentru DW Gebre Tsadiq Abraha, taximetrist în Mekelle.

Situația îi forțează pe rezidenți să ia măsuri drastice. “Oamenii sunt obligați să facă provizii nu doar de combustibil, ci și de alimente și alte bunuri esențiale”, a spus Nathaniel Tekleberhan, rezident al orașului Mekelle.

“Cei care suferă de boli cronice, cum ar fi diabetul, sunt forțați să cumpere și să depoziteze medicamente în cantități mari. Acest lucru se datorează și experienței anterioare – mulți oameni și-au pierdut viața în timpul ultimului război din cauza lipsei de medicamente”, a adăugat el.

Riscul real al războiului

Amdom Gebreselassie, președintele Arena Tigray pentru Democrație și Suveranitate, a declarat pentru DW: “TPLF este, de asemenea, activ militar în regiune.” El a avertizat că Shabia, un alt nume pentru Frontul Popular de Eliberare al Eritreei (EPLF), se infiltrează în mai multe zone, în special cu personal de informații.

“Mulți sunt complet desfășurați. Există un risc de război, prin urmare, se teme de declanșarea unui război”, a spus Gebreselassie.

“Poporul din Tigray se află într-o situație disperată”, a declarat Abdu. “Războiul i-a lovit puternic. Ei nu și-au depășit încă durerea.” El a adăugat că nu există piață în Tigray, iar băncile sunt goale.

Apelul ONU la dezescaladare

La începutul acestei săptămâni, Volker Turk, șeful pentru drepturile omului al ONU, a cerut tuturor părților implicate în conflict să “dezescaladeze” urgent situația. “Dialogul politic și măsurile de consolidare a încrederii sunt necesare urgent, nu revenirea la violența armată”, a adăugat trimisul ONU pentru drepturile omului.

Restricții pentru jurnaliști

Joi, unui jurnalist AFP i s-a interzis îmbarcarea pe un zbor către Tigray. Autoritățile aeroportuare au declarat că reporterul acreditat nu avea autorizația Ministerului Afacerilor Externe. “Aceasta este o nouă regulă care a intrat în vigoare astăzi sau ieri”, au spus angajații de securitate de la aeroportul din Addis Ababa, fără a oferi dovezi.

În decembrie 2025, Autoritatea Media Etiopiană a suspendat permanent doi corespondenți DW, acuzându-i de “nerespectarea continuă a legilor etiopiene și a eticii profesionale.” În ciuda întrebărilor repetate din partea DW, regulatorul media etiopian nu a identificat nicio plângere specifică cu privire la reportajele jurnaliștilor.

Etiopia a refuzat, de asemenea, să reînnoiască acreditarea a trei jurnaliști Reuters în urma unui raport recent al agenției de știri care a dezvăluit o presupusă bază de antrenament în Etiopia pentru Forțele de Sprijin Rapid (RSF) din Sudan. Reînnoirile de acreditare ale corespondenților BBC au fost, de asemenea, respinse, conform AFP.

Vezi mai multe articole.

Potrivit Reporteri fără Frontiere, Etiopia se clasează pe locul 145 din 180 de țări în Indexul Libertății Presei 2025, cu cinci jurnaliști aflați în prezent după gratii.

Ambițiile maritime ale Etiopiei

Toate acestea se întâmplă în timp ce tensiunile cu Eritreea vecină sunt în creștere. Cererile repetate ale prim-ministrului Abiy Ahmed pentru accesul Etiopiei la mare au provocat anxietate în Eritreea, mulți temându-se că ar putea declanșa noi tensiuni.

“În acest an, ne așteptăm la o creștere de 10,2%”, a declarat Abiy reporterilor săptămâna aceasta, alături de președintele turc Recep Tayyip Erdogan. “Dar continuitatea acestei creșteri nu poate fi asigurată atunci când unei țări cu peste 130 de milioane de oameni i se refuză accesul la mare. Indiferent de experiență și tendințele globale, și din cauza conspirației de lungă durată a dușmanilor noștri, Etiopia a devenit un prizonier geografic, și acest lucru nu este corect”, a declarat Abiy.

Relații deteriorate între Etiopia și Eritreea

Pentru o scurtă perioadă după 2018, relațiile dintre Etiopia și Eritreea s-au îmbunătățit. Dar din 2023, acel optimism a dispărut. Eritreea a efectuat o mobilizare militară la nivel național, în timp ce Etiopia a mutat trupe spre frontieră. Civilii de ambele părți trăiesc acum în teamă că mișcările trupelor ar putea evolua într-o situație mult mai gravă în Cornul Africii.

Addis Ababa acuză, de asemenea, Asmara că sprijină insurgenții Fano din regiunea Amhara a Etiopiei. Eritreea, la rândul său, insistă că acuzațiile sunt nefondate și reprezintă “steaguri false”.

Eritreenii rămân profund protectori față de Portul Assab – la doar 75 de kilometri de frontiera Etiopiei – văzând orice discuție despre accesul etiopian ca pe o amenințare la adresa suveranității lor câștigate cu greu.

Analiza experților

Martin Plaut, jurnalist și analist specializat în Cornul Africii, a declarat că liderul etiopian Abiy Ahmed ar putea folosi cererea de acces la mare pentru a distrage atenția de la alte probleme interne presante.

“Are conflicte cu Oromo, are conflicte cu Amhara, are conflicte cu tigrayenii”, a spus Plaut pentru DW, adăugând: “Deci este întotdeauna util să ai o problemă externă la care să indici, la fel cum a făcut președintele Trump cu Groenlanda. Dar asta nu înseamnă că ai dreptul să mergi și să o iei.”

Context istoric

Eritreea a luptat împotriva Etiopiei într-un război pentru independență între 1961 și 1991. Un alt război între cele două țări a avut loc între 1998 și 2000 din cauza unui conflict de frontieră. În 2018, prim-ministrul etiopian Abiy Ahmed și președintele eritreean Isaias Afwerki au semnat un acord de pace, care a dus la redeschiderea frontierei și i-a adus lui Abiy Premiul Nobel pentru Pace în 2019.

Prim-ministrul Abiy Ahmed susține că Etiopia va căuta accesul la mare pe cale pașnică. Dar guvernul Eritreei rămâne sceptic cu privire la adevăratele intenții ale Addis Ababa. Între timp, comunitățile de-a lungul frontierei așteaptă și urmăresc, sperând că diplomația va prevala de această dată – și că liniștea fragilă din jurul lor nu se va rupe.