Europa își consolidează apărarea pe fondul incertitudinii din SUA
Europa trebuie să preia urgent conducerea propriei apărări, a declarat Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Comisiei Europene pentru afaceri externe și politica de securitate. În discursul său intitulat „Europeni, uniți-vă! Recâștigarea capacității de acțiune într-o lume mai dură”, Kallas a subliniat că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare pentru Europa.
„Obiectivul final al Rusiei nu este regiunea Donbas din Ucraina, ci un asalt mai amplu asupra regiunii”, a avertizat Kallas. „Rusia încearcă deja să paralizeze economiile prin atacuri cibernetice, să perturbe sateliții, să saboteze cablurile submarine, să fractureze alianțele prin dezinformare și să constrângă țările prin folosirea petrolului și gazelor ca arme. Și, desigur, există și amenințarea nucleară.”
O nouă strategie de securitate europeană
Ca răspuns la aceste provocări, Kallas a prezentat viziunea unui „scut european” bazat pe o nouă strategie de securitate, extinderea blocului prin aderarea de noi state membre și încheierea de noi acorduri comerciale dincolo de frontierele sale, inclusiv cu India, Mercosur și Australia. Aceste parteneriate includ și acorduri de securitate.
„Ajungem acolo, ne scuturăm pelerinele, ne încălțăm cizmele, pornim motoarele”, a spus Kallas.
Creșterea cheltuielilor de apărare
Wolfgang Ischinger, șeful Conferinței de Securitate de la München, a subliniat duminică necesitatea de a planifica apărarea europeană, în special de a „intensifica producția de apărare și de a crea o piață europeană de apărare mai coerentă și mai competitivă la nivel global”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă că „Uniunea Europeană mobilizează până la 800 de miliarde de euro, investind în capacitățile de care avem nevoie – de la apărarea aeriană și antirachetă până la drone și mobilitate militară. Livram rezultate.”
Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, actualmente ministru norvegian al finanțelor, a declarat pentru DW că ultimatumul american a determinat aliații europeni și Canada să cheltuiască „semnificativ” mai mult pentru capacități militare.
„Când asculți administrația americană sau pe Trump, critica nu este în principal împotriva NATO, ci împotriva aliaților NATO care nu plătesc pentru NATO. Și cred că este un punct valabil, iar europenii livrează”, a spus Stoltenberg.
Cheltuieli mai inteligente, nu doar mai mari
Statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 381 de miliarde de euro pentru apărare în 2021, înainte de invazia rusă în Ucraina. Pentru Kallas, nu este vorba doar despre îndeplinirea cererii lui Donald Trump ca membrii NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, ci și despre asigurarea că acești bani sunt cheltuiți înțelept.
„Avem prea multe standarde, avem prea multe capabilități diferite și, pentru a reduce costurile și a scurta timpii de achiziție, trebuie să lucrăm cu adevărat împreună”, a declarat Kallas. „Nu este vorba doar despre cât cheltuim, ci despre cum să cheltuim mai înțelept.”
Națiunile europene trebuie să-și extindă rețelele de achiziții pentru a maximiza rentabilitatea investițiilor, consolidând astfel apărarea comună în fața provocărilor de securitate actuale.