• Home
• Politică
• Noul an pentru politica română va aduce stabilitate în instabilitate. Politolog: „Un an care va semăna mult cu a doua jumătate a lui 2025“

Exclusiv Noul an pentru politica română va aduce stabilitate în instabilitate. Politolog: „Un an care va semăna mult cu a doua jumătate a lui 2025“

Remus Florescu 1 live Publicat: 11.01.2026 03:40

Anul 2026 nu va aduce o ruptură majoră, ci mai degrabă o prelungire a tensiunilor deja existente, însă va fi un an care va sta în umbra problemelor moștenite din 2025, precum scandalul din Justiție.

Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan vor avea o relație bună. FOTO: Inquam Photos

După un ciclu electoral prelungit, marcat de alegeri locale, parlamentare și prezidențiale, România intră în 2026 cu o scenă politică tensionată, fragmentată și dominată de neîncredere publică. Guvernul condus de Ilie Bolojan, sprijinit de o coaliție fragilă PNL-PSD-USR-UDMR, se confruntă cu presiuni simultane: proteste pe tema Justiției, reforme economice dureroase, rezistență instituțională și ascensiunea constantă a AUR. Potrivit analistului politic George Jiglău, lector universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca și președinte al Centrului pentru Studiul Democrației, anul 2026 nu va aduce o ruptură majoră, ci mai degrabă o prelungire a tensiunilor deja existente: „Un an care va semăna mult cu a doua jumătate a lui 2025. O prelungire a lui 2025, cu aceleași teme mari pe agendă“, spune Jiglău pentru „Weekend Adevărul“.

Justiția, scânteia politică a începutului de an

Scandalul legat de Justiție, de pensiile speciale și privilegiile magistraților este, în opinia analistului, departe de a se fi consumat. „Cred că se derulează încă toată povestea și e dificil de anticipat cu multitudinea aceasta de actori încotro o s-o ia“, afirmă Jiglău. Spre deosebire de episoadele din perioada Ordonanței 13, contextul este diferit: sistemul de Justiție se bucură de o încredere publică mult mai scăzută, iar nemulțumirea este mai difuză, dar persistentă. Această temă riscă să afecteze direct stabilitatea guvernării. „Întotdeauna subiectul Justiției, când apare, creează o învolburare și în societate, și în politică“, subliniază analistul, adăugând că lipsa unei reacții ferme din partea Guvernului poate alimenta frustrarea publică.

Pentru premierul Ilie Bolojan, scandalul din Justiție este paradoxal: îl poate ajuta politic, dar îl poate și eroda. „Cinic, s-ar putea să-l ajute, pentru că se creează un subiect unde nu este el personajul negativ principal“, explică George Jiglău. Într-un context în care premierul a fost perceput mai degrabă drept „contabilul care vine și taie“, conflictul din Justiție mută temporar presiunea publică în altă direcție. Totuși, uzura este inevitabilă. „Dacă pe parcurs își pierde sprijinul politic și se mai uzează și imaginea lui la public, o să fie din ce în ce mai greu“, avertizează analistul. Reforma pensiilor speciale devine astfel un test crucial: o eventuală validare la Curtea Constituțională ar putea funcționa ca „o supapă de simpatie“ pentru Bolojan, iar un eșec ar adânci instabilitatea.

PSD, sabia lui Damocles

Deși PSD flutură periodic scenariul ieșirii de la guvernare, George Jiglău este categoric: „Rațional vorbind, PSD nu are cum să iasă de la guvernare. Dacă iese, ar fi o mișcare extrem de proastă“. Motivele sunt multiple: accesul la resursele guvernării, riscul izolării în opoziție alături de AUR și perspectiva alegerilor anticipate. „Oricine se duce în opoziție este acolo cu AUR. S-a văzut cât de greu i-a fost USR-ului“, spune Jiglău, subliniind că social-democrații nu ar câștiga electoral dintr-un asemenea pas. În plus, rotativa guvernamentală oferă partidului din Kiseleff perspectiva funcției de prim-ministru: „De ce ai face asta când știi că îți vine rândul la guvernare?“.

Comportamentul recent al PSD este, în opinia analistului, contraproductiv. „Mi se pare că joacă foarte prost zilele acestea“, afirmă Jiglău, referindu-se la moțiunile inițiate și la atacurile din interiorul Coaliției. Deși PSD susține că „a înțeles mesajul societății“, realitatea pare alta: „Ei fac politică exact ca înainte“. Costul politic există, dar nu lovește neapărat în electoratul tradițional PSD. „Îi costă în raport cu o parte din societate care oricum nu vota cu ei“, explică Jiglău. Problema este una de credibilitate și coerență, mai ales într-un context dominat de proteste și neîncredere.

PNL nu are alternativă la Bolojan

În interiorul PNL, schimbarea premierului pare improbabilă. „Nu văd cine ar putea să vină în loc“, spune George Jiglău. Vechea gardă a partidului este asociată cu eșecuri electorale, iar actuala conducere are în spate singura victorie majoră a PNL din ultimii ani: câștigarea de către Ciprian Ciucu a Primăriei Capitalei. „De ce să-i dea la o parte? Și cine să vină?“, întreabă retoric analistul, concluzionând că Ilie Bolojan rămâne principalul pariu al liberalilor până cel puțin în 2026.

Mai multe știri.

Pentru USR, perspectivele sunt sumbre. „În momentul acesta este un partid de 10-12%“, spune Jiglău, indicând lipsa unei identități clare și incapacitatea de a se impune ca alternativă reală. Deși beneficiază ocazional de votul util, partidul nu reușește să capitalizeze politic. „Platforma de bună guvernare și anticorupție nu mai poate mobiliza mai mult de atât“, explică analistul, adăugând că USR nu este perceput ca forța capabilă să învingă AUR sau să conducă singură o guvernare.

În contrast cu celelalte partide, AUR pare imun la turbulențele guvernării: „Ei vor continua să fie cel puțin acolo unde sunt acum, indiferent ce se întâmplă“, afirmă Jiglău. Tema Justiției nu este una centrală pentru AUR, care preferă să capitalizeze pe teme identitare și anti-sistem. „Pot livra slogane și lozinci, iar electoratul lor va fi mulțumit“, explică analistul, subliniind că AUR beneficiază de o confirmare constantă a propriului discurs.

Un vals corect președinte-premier?

Jiglău nu vede, în ciuda relatărilor din presă pe această temă, o neînțelegere între președintele Dan și premierul Bolojan: „Eu nu văd un conflict acolo. Au fost poziționări oarecum diferite încă de la creșterea TVA din vară. Fiindcă am trăit vremuri în care președintele și prim-ministrul erau perfect aliniați, am ajuns să vedem conflict acolo unde oamenii au păreri diferite“. Jiglău nu a sesizat vreo tensiune, nici personală, nici între cele două instituții. „Am trăit vremuri în România în care a fost o adevărată tensiune între palate și nu se compară cu ce este acum“.

Vezi si servicii IT externalizate.

Analistul crede că, mergând către 2028, Nicușor Dan va dori să aibă un partid care să-l susțină, pe termen mai lung, să zicem un partid prezidențial. „Și-a dat seama că USR sau cel puțin USR de unul singur nu are cum să-i ofere acea susținere politică de care ar avea nevoie“. În acest context, singura șansă ar fi o alianță politică USR-PNL. O alianță în care cele două partide să spună: „noi suntem pro-europenii reformiști, un pic conservatori, noi suntem cei care ținem România pe zona euroatlantică, în contextul în care PSD este cum bate vântul“. Nu există, spune expertul, o alternativă pentru președintele Dan și premierul Bolojan la o relație bună.

O politică fragmentată

Concluzia lui George Jiglău este una nuanțată: 2026 va fi un an dificil, dar previzibil. „Va fi instabilitate, dar o stabilitate în instabilitate“, spune el. Coaliția va rezista, nu din forță, ci din lipsa alternativelor. Reformele vor continua fragmentat, sub presiune externă și cu rezistență internă. „Nu cred că partidele vor alegeri. Nu cred că președintele vrea alegeri. Și nu văd de ce cineva ar vrea să fie în opoziție alături de AUR“, sintetizează analistul. Astfel, 2026 se conturează ca un an al compromisurilor forțate, al tensiunilor controlate și al unei guvernări care merge înainte nu pentru că este solidă, ci pentru că prăbușirea ar fi prea costisitoare pentru toți actorii implicați.

Remus Florescu Citește mai multe despre: nicusor dansorin grindeanuilie bolojan

---

Vezi articolul la: Adevarul