Organizație anti-avort, acuzată de dezinformare medicală
Mai multe platforme online care pretind că oferă informații despre avort sunt acuzate că răspândesc date medicale false și folosesc tactici de manipulare pentru a descuraja femeile să apeleze la proceduri legale. Semnalul de alarmă a fost tras de creatoarea de conținut Ilinca Urse, care a testat direct modul în care astfel de organizații comunică cu publicul.
Experiment sub acoperire dezvăluie informații false
Tânăra afirmă că a contactat o organizație anti-avort și s-a dat drept o femeie care caută informații despre întreruperea de sarcină, pentru a vedea ce răspunsuri primește. Potrivit acesteia, informațiile au fost alarmiste și, în unele cazuri, contrazic datele medicale oficiale.
„Mi-au spus că riscul de a nu mai putea rămâne însărcinată este foarte mare. Fals. Avortul legal, făcut corect, este foarte sigur. Cele care nu sunt sigure sunt cele din țările unde avortul este inaccesibil”, explică ea, într-un videoclip postat pe Instagram.
Ea susține că discuția a continuat în aceeași direcție, cu afirmații pe care le consideră dezinformări. „Mi-au spus că avortul crește de 2-3 ori riscul de a face cancer. Fals. Că avortul duce frecvent la sarcini extrauterine. Fals”, a adăugat aceasta.
Imagini șocante și mesaje manipulatoare
Pe lângă aceste afirmații, tânăra spune că interlocutorii au recurs și la materiale menite să șocheze. „La câteva secunde după, mi-au trimis imagini absolut oribile, propagandistice, pe care nu le pot pune aici. Au continuat cu mesaje extrem de problematice.”
După aceste interacțiuni, tânăra afirmă că a sesizat autoritățile, invocând faptul că site-urile se prezintă drept surse de informare, fără să ofere transparență. „Am depus plângere la poliție și la ANPC. Aș vrea ca acest site al organizației pe care am contactat-o să fie dat jos și să existe un precedent.”
Cazul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt prezentate informațiile despre avort în mediul online și la lipsa de control asupra unor platforme care se adresează direct persoanelor aflate în situații vulnerabile.
„Autoritățile care oferă sprijin în acest sens ar trebui să transmită un mesaj clar femeilor aflate în această situație vulnerabilă, evitând mesajele ambivalente”, atrage atenția psihologul clinician Andra Marina Ionescu.
Decizia nu se ia doar rațional
„În jurul avortului nu circulă doar opinii. Circulă frică, rușine, identitate, apartenență și o vulnerabilitate umană greu de cuprins în cuvinte”, explică Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației.
În opinia sa, multe dintre mesajele construite pe acest subiect nu urmăresc să clarifice, ci ating direct zonele sensibile în care se amestecă responsabilitatea, teama de a greși și nevoia de a face „ce este bine”. „Ele nu vorbesc doar minții, ele ajung rapid în emoție, acolo unde deciziile devin mai puțin despre analiză și mai mult despre a face față unei tensiuni interioare”, adaugă ea.
Psihologul arată că, în astfel de contexte, apar de fiecare dată: vinovăția înainte de alegere, frica de regret sau presiunea unei imagini ideale despre maternitate. „Nu sunt doar argumente, sunt forme subtile de a atinge ceea ce este deja sensibil.”
Diferența dintre sprijin și influențare
Gabriela Marc atrage atenția asupra diferenței dintre sprijin și influențare. Consilierea reală presupune un spațiu în care persoana poate reflecta fără presiune, în timp ce mesajele construite emoțional reduc acest spațiu și împing persoana spre luarea unei decizii pe repede înainte.
„În momentul în care reacția emoțională devine atât de puternică încât reflecția nu mai poate fi susținută, granița dintre sprijin și manipulare începe să se estompeze”, susține specialista.
Potrivit acesteia, limbajul și imaginile au un rol decisiv, pentru că activează reacții imediate și reduc capacitatea de analiză. „În această stare, omul nu-și mai explorează opțiunile, ci caută să reducă rapid disconfortul.”
Cum este influențată gândirea, nu doar emoția
Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, explică faptul că impactul acestor mesaje nu se oprește la nivel emoțional, ci ajunge direct în modul în care oamenii gândesc și își construiesc deciziile.
Din perspectiva sa, astfel de mesaje activează reacții automate – gânduri, emoții și tipare deja formate – ceea ce înseamnă că efectul lor nu ține doar de informația transmisă, ci de felul în care aceasta este interpretată.
Un mecanism adesea folosit, de exemplu, este apelul la emoții intense, precum frica sau vinovăția, care simplifică realitatea și împing către concluzii rapide. „Apar distorsiuni cognitive precum catastrofarea – «vei regreta toată viața» -, gândirea alb-negru – «este fie corect, fie greșit» – sau etichetarea – «o persoană bună nu ar face asta»”, subliniază psihoterapeutul.
În astfel de situații, spune ea, capacitatea de analiză scade, iar oamenii devin mai predispuși să accepte idei fără să le mai verifice. Accentul nu mai cade pe emoția în sine, ci pe modul în care gândirea este orientată din exterior.
Rolul limbajului și al imaginilor
Diferența dintre consiliere și influențare devine esențială. „Consilierea autentică susține autonomia și oferă informații echilibrate. Influențarea, în schimb, direcționează subtil decizia, folosind selecția informației și încărcarea emoțională”, mai spune Laura Găvan.
Manipularea apare atunci când emoțiile sunt folosite pentru a reduce gândirea critică și pentru a împinge persoana către o anumită alegere. Limbajul are, la rândul lui, un rol decisiv, pentru că activează reacții diferite în funcție de cum este formulat mesajul.
„Formulări precum «salvarea copilului» sau «dreptul femeii» activează cadre mentale diferite. Nu doar informația contează, ci și modul în care este prezentată”, adaugă psihoterapeutul.
Același mecanism este folosit și în cazul imaginilor sau al poveștilor dramatice, care ocolesc analiza și declanșează reacții imediate. „Ele generează reacții rapide și creează imagini mentale persistente, greu de contracarat prin argumente logice.”
Psihoterapeutul subliniază că vulnerabilitatea crește în situații de criză, cum este o sarcină nedorită, când presiunea emoțională este ridicată, iar nevoia de a lua rapid o decizie devine mai puternică. În acest context, mesajele încărcate emoțional pot influența mai ușor direcția alegerii, pentru că oferă o aparentă claritate într-o situație complicată. „Scopul nu este de a dicta o decizie, ci de a sprijini o gândire clară și conștientă.”
Reacții publice și dezbatere socială
Una dintre ideile care apare cel mai des în spațiul public este acuzația de ipocrizie. Mai mulți utilizatori spun că cei care cer interzicerea avortului nu par interesați de ceea ce se întâmplă după naștere, mai ales în cazurile în care femeile nu au resurse să crească un copil.
Unii dintre cei care au comentat spun că problema reală nu este avortul în sine, ci lipsa educației sexuale și a accesului la contracepție. În această notă, protestele sunt văzute ca o formă de presiune morală care evită tocmai soluțiile care ar putea reduce numărul sarcinilor nedorite.
Pentru mulți, tema avortului nu este privită în primul rând prin filtrul moral sau religios, ci prin cel al realității concrete, al sărăciei, al lipsei de sprijin și al dreptului femeii de a decide într-o situație-limită.