Cifrele care surprind piața: asigurările de vacanță cresc în criză
Sectorul asigurărilor de călătorie traversează o perioadă aparent paradoxală. Presiunea inflaționistă, eroziunea puterii de cumpărare și incertitudinea macroeconomică generalizată nu au temperat apetitul românilor pentru protecție financiară în concediu — dimpotrivă. Datele agregate ale pieței indică o expansiune de 13 procente a volumului total asigurat în 2025, totalul depășind pragul de 85 de miliarde de lei. Un avans consistent, mai ales raportat la un context în care veniturile reale ale gospodăriilor au stagnat sau s-au contractat față de perioadele anterioare.
Ce explică această dinamică? Răspunsul nu este simplu.
Un segment care crește în contra-ciclu economic
Teoria economică clasică ar sugera că bunurile și serviciile opționale — categoria din care asigurările de vacanță fac parte, tehnic vorbind — sunt primele sacrificate când bugetul familiei se comprimă. Realitatea pieței românești contrazice această logică cu date concrete. De altfel, fenomenul nu este izolat: în perioadele de incertitudine macroeconomică, comportamentul consumatorului tinde să se recalibreze spre prudență, nu spre consum impulsiv sau dezordonat.
Creșterea volumului asigurat semnalează o maturizare graduală a percepției despre risc. Românii au internalizat, treptat, costul real al unui accident medical în străinătate, al unui zbor anulat din motive operaționale sau al bagajelor pierdute în tranzit. Experiențele negative — trăite direct sau indirect, amplificate prin rețelele sociale — conjugate cu o expunere mai largă la educație financiară de bază, au transformat asigurarea de călătorie dintr-un „lux opțional” într-un instrument pragmatic de gestiune a riscului personal.
Mai mult decât atât, digitalizarea pieței a coborât semnificativ bariera de achiziție. Polițele pot fi contractate în câteva minute, de pe orice dispozitiv mobil, cu plată instant prin card sau aplicație bancară. Accesibilitatea procesului a amplificat volumul tranzacțiilor, chiar dacă valoarea medie per poliță nu a crescut proporțional cu avansul total înregistrat de piață.
Riscul ascuns în cea mai ieftină ofertă
Totuși, expansiunea cantitativă a pieței vine însoțită de un avertisment pe care specialiștii în brokeraj financiar îl formulează insistent: cea mai frecventă eroare pe care o comit asigurații este selecția produsului exclusiv după criteriul prețului. O poliță cu primă redusă poate ascunde plafoane de despăgubire insuficiente, excluderi geografice nedeclarate transparent sau clauze de forță majoră redactate sistematic în defavoarea asiguratului.
Întrebarea corectă nu este „Cât costă asigurarea?”, ci „Ce acoperă ea, concret, în situațiile în care am cea mai mare nevoie?”. Diferența dintre cele două întrebări poate reprezenta, în practică, diferența dintre o situație gestionabilă financiar și o cheltuială de zeci de mii de euro suportată integral din resurse proprii.
Ceea ce surprinde analiștii este că, deși numărul polițelor contractate a crescut, nivelul de informare rămâne profund inegal. Consumatorii compară frecvent prețul afișat, mai rar condițiile specifice de acoperire din documentul de asigurare. În contextul în care campaniile de promovare a produselor financiare devin tot mai sofisticate și personalizate — inclusiv prin instrumente de marketing digital bazate pe inteligență artificială, de tipul celor analizate pe AI Advertising — discernământul consumatorului devine o competență financiară în sine, nu un dat implicit.
Ce transmit cifrele despre comportamentul financiar al românilor
Creșterea de 13% a volumului asigurat nu poate fi analizată izolat de restul indicatorilor sectoriali. Ea trebuie corelată cu evoluția sectorului turistic intern și cu schimbările în preferințele de destinație. România a înregistrat un avans al numărului de plecări în exterior, iar destinațiile cu risc medical mai ridicat — zone tropicale, țări cu infrastructură medicală publică insuficientă sau cu costuri ridicate ale serviciilor private — au câștigat pondere în alegerile turiștilor. Cererea de protecție a crescut, în parte, și pentru că a crescut expunerea obiectivă la risc.
Piața asigurărilor private din România este supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care a impus în ultimii ani standarde mai stricte de transparență contractuală și cerințe mai clare de informare pre-contractuală. Efectul pe termen lung este unul benefic pentru consumator: produsele cu clauze abuzive au mai puțin spațiu de manevră, iar compararea ofertelor devine mai ușoară.
Rămâne de văzut dacă tendința va persista și în 2026, mai ales în condițiile în care presiunile macroeconomice nu dau semne clare de atenuare. Piața asigurărilor de călătorie a demonstrat, deocamdată, o reziliență remarcabilă față de ciclul economic general — un semnal că românii au început să trateze protecția financiară ca pe o cheltuială necesară, nu ca pe una negociabilă.
O perspectivă complementară despre modul în care românii gestionează cheltuielile mari în contexte de agrement sau sociale, sfidând logica presiunii economice, poate fi găsită în analiza Nunta românească: factura reală pe care o plătesc nașii.
