Viitorul copiilor, capitalul real al economiei de mâine

De fiecare dată când liderii politici rostesc cuvântul „viitor”, economiștii îl traduc într-un singur termen tehnic: capital uman. Ziua Internațională a Copilului, marcată pe 1 Iunie, a oferit și în acest an prilejul unor declarații simbolice din partea oficialilor din România și Republica Moldova. Simbolice — dar nu lipsite de miez economic.

Ilie Bolojan, președintele României, a transmis un mesaj centrat pe responsabilitatea generațiilor adulte față de perspectivele copiilor. Maia Sandu, omologul său de la Chișinău, a ales un unghi concret: lectura, ca instrument de formare intelectuală. Două abordări diferite. Un numitor comun: recunoașterea că resursele umane ale viitorului se construiesc acum, în bănci de școală și biblioteci.

De ce contează capitalul uman pentru economia reală

Cifrele confirmă ceea ce politicienii intuiesc în discursuri. Conform datelor Băncii Mondiale, fiecare an suplimentar de educație de calitate adaugă, în medie, între 8% și 13% la veniturile viitoare ale unui individ. La nivel macroeconomic, diferența dintre o populație educată și una slab calificată se reflectă direct în productivitatea muncii, în capacitatea de inovare și, implicit, în competitivitatea exporturilor.

România se confruntă cu o problemă structurală bine documentată: rata abandonului școlar rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Aproximativ 15,6% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani nu finalizează nici măcar ciclul secundar, potrivit datelor Eurostat pentru 2024. Această cifră nu este doar un eșec social — este un cost economic masiv, cuantificabil în forță de muncă necalificată, dependență de asistență socială și productivitate scăzută pe termen lung.

De altfel, chiar Banca Națională a României a atras atenția, în mai multe rapoarte de stabilitate financiară, că deficitul de capital uman reprezintă unul dintre factorii structurali care limitează potențialul de creștere al economiei naționale.

Lectura și matematica: instrumente economice, nu doar culturale

Îndemul Maiei Sandu la lectură poate părea, la prima vedere, un gest de retorică politică. Totusi, cercetările în economie comportamentală demonstrează că abilitățile cognitive formate timpuriu — inclusiv înțelegerea unui text sau raționamentul logic — sunt predictori puternici ai performanței profesionale ulterioare.

Ceea ce surprinde analiștii în discuțiile despre educație este că, deseori, accentul cade pe infrastructura școlară și mai puțin pe calitatea actului pedagogic în sine. Construiești școli noi, dar dacă metodele de predare rămân în urmă cu decenii, rezultatele nu se vor vedea în statisticile de productivitate.

Soluțiile vin și din zona digitală. Platforme precum FreeSchool oferă acces la cursuri online gratuite, tocmai pentru a democratiza accesul la educație de calitate — un răspuns concret la inegalitățile de oportunitate care afectează copiii din mediul rural sau din familii cu venituri reduse. Reducerea acestui decalaj nu este doar un obiectiv umanitar; este o necesitate economică.

Mai mult decât atât, tendința globală confirmă că statele care investesc consecvent în educația timpurie înregistrează randamente bugetare semnificative pe termen lung. Studii ale economistului James Heckman, laureat al Premiului Nobel, arată că fiecare dolar investit în educația preșcolară generează între 7 și 12 dolari returnați la bugetul public, prin reducerea cheltuielilor cu asistența socială, sistemul penitenciar și sănătatea.

Întrebarea pentru factorii de decizie este dacă mesajele de 1 Iunie rămân la nivel de discurs sau se traduc în alocări bugetare concrete. România a alocat, în 2024, aproximativ 3,7% din PIB pentru educație — sub media europeană de 4,9%. Diferența aceea de procente reprezintă, în termeni reali, generații întregi cu oportunități reduse.

Rămâne de văzut cum vor evolua prioritățile bugetare ale noului executiv în contextul presiunilor fiscale și al necesității de consolidare a deficitului. Ceea ce este cert: capitalul uman nu se importă. Se formează acasă, în clasă, prin politici coerente și finanțare adecvată.

Pentru o perspectivă conexă asupra modului în care abilitățile cognitive formate timpuriu influențează performanța economică pe termen lung, este relevantă și analiza publicată anterior despre beneficiile matematicii mentale și soroban pentru copii în 2026.

Ziua de 1 Iunie vine și pleacă. Facturile pentru neglijarea educației se plătesc în rate, timp de decenii.